Posts tagged ‘nasul organ’

Nasul , antrenat pentru a deveni expert

A fi un as în domeniul parfumeriei, capabil să imagineze şi să conceapă noi parfumuri, este o chestiune rezervată experţilor, “care ţine exclusiv de antrenament”, consideră mai mulţi cercetători în ştiinţe neuronale, în opinia cărora acest talent “nu este înnăscut”.

“Pentru a fi ceea ce se cheamă un «nas», trebuie să te antrenezi, să compui game, aşa cum se compune muzica la pian”, a declarat Jean-Pierre Royet, cercetător la Centrul naţional pentru cercetări ştiinţifice (CNRS) şi la Universitatea Claude Bernard din Lyon.

“A fi un «nas» nu e o calitate înnăscută, e doar o chestiune de antrenament”, ne asigură acelaşi cercetător, autorul unui studiu ce a fost publicat, marţi, în revista specializată americană Human Brain Mapping.

Fiecare dintre noi este capabil să îşi “vadă” în gând propriul apartament şi să se “plimbe” virtual în acesta sau să fredoneze doar din când în când o anumită bucată muzicală care îi place. Însă nu orice poate să îţi amintească mirosul pâinii coapte – sau cel al smochinelor – atât de bine, încât să simtă efectiv acel miros.

Imagistica mintală olfactivă reprezintă un exerciţiu mult mai dificil decât imagistica mintală vizuală sau auditivă, iar cei mai mulţi dintre oameni spun că nu posedă această capacitate. Totuşi, parfumierii, acei experţi obişnuiţi să simtă, să evalueze şi să creeze substanţe cu mirosuri noi, susţin că sunt capabili să simtă un anumit miros în absenţa acestuia.

Oamenii de ştiinţă au dorit să verifice acest lucru cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (IRMf) cu ajutorul unor teste la care au participat 14 “nasuri” şi mai mulţi studenţi la şcoala de parfumerie din Versailles (ISIPCA).

Numărul acestor “nasuri”, parfumieri profesionişti, nu trece de 500 pe plan mondial, iar în Franţa şi în Elveţia există circa 120 de astfel de specialişti.

Testele de imagistică cerebrală au relevat pentru prima oară că anumite regiuni asemănătoare se activează în creier în timp ce oamenii percep şi îşi imaginează mirosuri, iar această activare depinde de nivelul de antrenament şi expertizare de care dispune fiecare persoană.

Studenţii de la şcoala de parfumerie din Versailles îşi compun gamele olfactive pe baza a circa 300 de substanţe, asemănătoare celor folosite în timpul acestui test.

În timpul experimentului, participanţii au trebuit să îşi imagineze mirosul substanţelor ale căror denumiri chimice apăreau pe un ecran.

Imagistica mintală olfactivă a activat în ambele grupuri cortexul olfactiv primar (cortex piriform), o zonă cerebrală stimulată în mod obişnuit de percepţia unui miros real.

Parfumierii au fost capabili să îşi imagineze mirosurile mult mai repede, uneori aproape instantaneu, în timp ce studenţii au întâmpinat anumite dificultăţi şi trebuiau să se concentreze mai mult.
“Ei răspund mai repede. Au o eficienţă mai bună şi sunt mai bine conectaţi”, a rezumat Jean-Pierre Royet.

Ei pot să compare şi să combine mirosurile, mintal, cu scopul de a crea parfumuri noi. Acest fapt subliniează extraordinara capacitate a creierului uman de a se adapta şi de a se reorganiza graţie experienţelor acumulate.

 

In plus, un studiu recent a demonstrat că, în subconștient, putem detecta când ceilalți sunt speriați, de la chimicalele eliminate prin piele. Oamenii de știință ce au descoperit acest fapt susțin că aceste semnale pot semăna panică într-un grup. Aceste dezvăluiri se adaugă multitudinii de dovezi conform cărora simțul mirosului este cu mult mai sofisticat decât ne putem imagina – și că oamenii pot detecta și reacționa la feromonii emanați de alte persoane.

Doctorul Bettina Pause și colegii săi de la University of Dusseldorf din Germania le-a pus unor 49 de studenți voluntari, cu o oră înainte să susțină un examen oral, tampoane absorbante de bumbac subsuoară. De asemenea a prelevat probe de sudoare de la același grup de persoane în timp ce făceau exerciții fizice pe biciclete. Un alt grup de 28 de voluntari au fost apoi puși să miroasă acele tampoane de bumbac, în timp de creierul le era monitorizat de un scanner MRI (imagistică prin rezonanţă magnetică).

Nimeni nu a fost capabil să detecteze diferența dintre ”sudoarea fricii” și ”sudoarea exercițiilor”, însă rezultatele în urma scanării creierului au spus total altceva, susține raportul de știință PLoS One. Când au mirosit ”sudoarea fricii”, regiunile creierului care sunt responsabile de partea emoțională și semnale sociale au devenit cu mult mai active. De asemenea, părțile creierului responsabile de empatie s-au alertat.

Cercetătorii susțin că frica și anxietatea declanșează eliminarea unor substanțe ce pot fi simțite de cei din jur; la U.S. Pentagon s-a descoperit că mirosul oamenilor neliniștiți au făcut creierul celorlalți să activeze regiunile responsabile cu frica. Mostrele de sudoare au fost prelevate de la 20 de amatori de senzații tari, înainte de a face primul lor salt cu parașuta. Mulți oameni de știință spun că simțul mirosului este cel mai puțin înțeles dintre simțuri și că acesta joacă un rol crucial în relațiile noastre cu alți indivizi.

Studii repetate au demonstrat că femeile preferă mirosul bărbaților cu imunitate corporală ridicată, deoarece acest aspect ar oferi oricărui copil cea mai bună protecție împotriva bolilor. Alte studii atestă faptul că indivizii caută parteneri cu un alt miros decât al lor – posibil pentru a evita crearea de familii cu rudele.

 

sursa:http://www.2012en.ro/

 

 

Anunțuri